Caracterizarea poporenilor – azi: moldovenii

moldovaMoldovenii sunt acei oameni care nu vor spune niciodată ”da, coa’, sunt moldovean”. Când vine vorba de originea lor, cei mai din nord se fac că nu aud sau, rar, recunosc cu juma de gură. Cu cât ne apropiem de sudul Moldovei, apartenenţa la origini este negată complet printr-un ”poi ghini, măi, eu nu sunt moldovian”. N-am văzut nici un brăilean sau buzoian mândru că e moldovean, ba chiar mulți se mândresc, fals, că nu sunt moldoveni. Din asta putem deduce că profilul psihologic al moldovenilor este dominat de negare.

Dacă împărțim moldovenii pe sexe, găsim alte două caracteristici: forța la bărbați și bunătatea la femei.
Bărbatul moldovean are o forță ieșită din comun, lucru ce reiese zilnic din știrile în care ”bărbatul moldovean a lovit-o pe soția sa până la epuizare” sau ”cei doi moldoveni și-au împărțit pumni și picioare timp de 2 ore”. Iar forța este amplificată de tăria pe care o beau în fiecare dimineață începând de la 6 ani. Practic, moldovenii știu să execute o strâmbătură de tărie de genul ”băi da șie tare ie” încă dinainte să meargă la școală, iar asta nu face decât să întărească convingerile conform cărora bărbații moldoveni sunt căliți de mici tocmai pentru a putea concura cu forța semenilor.
Femeia moldoveancă este caracterizată de bunătate, lucru de care ne convingem când se aude în jurul ei ”bă, ce bună-i asta” sau, cum ar spune moldovenii, ”bai, și-aș futi-o p-asta”. Aceeași trăsătură este pusă în lumină de bucureștencele care se simt amenințate și exclamă ”ia uite-o și pe curva asta” atunci când masculii din specia lor râvnesc la bunătatea moldovencei venită în București ca să scape de sărăcie.

Moldovenii care au rămas pe pământurile lor și nu au migrat spre capitală în căutarea fericirii (bani, sex, droguri și bărbați cu bani) au ca principală îndeletnicire agricultura. Revoluția industrială n-a reușit să treacă de Orientali, iar prin sud s-a oprit undeva până în Buzău când moldoveanul Alexandru Ioan Cuza a decis să se mute la București. Mulți istorici confirmă că unirea a fost declanșată când Cuza a zis ”îmi bag plua în voi de moldoveni bețivi și mă mut la București”. Această scenă din istorie a deconspirat una din trăsăturile principale ale moldovenilor, adorația pentru băutură.

Totuși, trăsăturile ce caracterizează moldoveanul de astăzi sunt rezultatul tuturor greutăților peste care a trecut de-a lungul istoriei. Când tătarii le-au prădat pământurile și turcii le-au futut nevestele, singura speranță a moldovenilor a fost Dumniezău. Așa că au făcut cât mai multe biserici în care să se roage pentru o viață mai bună. Cozile la moaște și turismul ecumenic încă se practică, deci putem presupune că moldovenii sunt un popor credincios în continuare. Cu toate astea, Moldova este cea mai săracă regiune din România și bucureștenii le fut ard femeile, motiv pentru care putem caracteriza moldoveanul ca perseverent.

Putem afirma, în final, că moldovenii sunt niște bețivi perseverenți, deloc mândri de originea lor. Trebuie să avem aceste aspecte în minte mereu când auzim de bărbatul moldovean că a bătut ceva (de la animal la nevastă sau vecin) sau că femeia moldoveancă a venit să fută fure bărbații bucureștencelor.

 

 

Numai bine și iubire

 

Acest articol face parte din seria ”Caracterizarea poporenilor” și este un pamflet. Dacă nu te regăsești în text, stai liniștit!, ești doar o excepție.

Leave a Reply

Emailul tău nu va fi publicat. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *